29 IULIE ZIUA IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI Deșteaptă-te, române!

 29 IULIE ZIUA IMNULUI NAȚIONAL

Deșteaptă-te, române!

Foaie de muzică și versuri
Imn național al România României
Moldova Moldovei (1991-1994)
Republica Democratică Moldovenească R.D.Moldovenești (1917-1918)
Cunoscut
și cu numele Un răsunet
Versuri Andrei Mureșanu, 1848
Muzica Anton Pann, 1848
Adoptat 1990 - România
1991 - Republica Moldova
1917 - R.D.Moldovenească
Până în 1994 - Republica Moldova
1918 - R.D.Moldovenească
Probă muzică
Deșteaptă-te, române! (Instrumental)
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Stema României
Imnurile naționale ale României.
Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)
Trăiască Regele (1884-1948)
Zdrobite cătușe (1948-1953)
Te slăvim, Românie! (1953-1975)
E scris pe tricolor Unire (1975-1977)
Trei culori (1977-1989)
Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)
Moldova Coat of Arms
Imnurile naționale ale Moldovei
Deșteaptă-te, române! (1917–1918)
Moldova cu Doine străbune pe Plaiuri (1945-1980)
Moldova Sovietică (1980-1991)
Deșteaptă-te, române! (1991-1994)
Limba noastră (1994-prezent)
Steagul României
Acest articol face parte
din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decorațiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalității române
vizualizare • discuție • modificare

„Deșteaptă-te, române!” (Despre acest sunet ascultă (ajutor·info)) este imnul național al României, începând cu 1990.[1] Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești[necesită citare] (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994).

Poezia Răsunet (în manuscris Unu răsunetu[2]) a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu. Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia Către români a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al aceleiași reviste.[3]
Istorie

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 - 1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române din 1989, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților și înlocuind vechiul imn „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.[4]

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.     

Articol de Caranda Daniel 29.07.2023