REVISTA RENAȘTEREA ORȘOVEANA COD ISSN 2972-1989

 Deși când va un  veritabil colț de rai azi Orșova al doilea Municipiu al județului  Mehedinți astăzi în anul de grație 2023 Orșova începe să semene treptat și cu greu a oraș cu  atât mai puțin a municipiu.  Lucruri  precum apa caldă , căldura , asociațiile de proprietari subiecte de altfel tabu într-un municipiu  la Orșova sunt de  mult istorie.  Locul fostelor  puncte termice fiind luat de biserici ale unor confesiuni ori de spălătorii sau  lăsate în paragină.  Cu o populație majoritară îmbătrânită Orșova se îndreaptă mai de grabă spre statutul de sat sau comună decât  spre cel de Municipiu care a consacrat-o.  Deși  adoră se  se numească oraș Turistic Orșova este mai de grabă un punct de tranzit pentru cei ce vor să viziteze zona Cazanelor Dunării.   

     Situat pe malul stâng (malul românesc) al fluviului Dunărea și până în anii 70 o veritabilă   perlă a României sau cum  a spus în vizita sa din România din anul 1999 Papa Ioan Paul al II -lea :,, DACĂ ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI ATUNCI ZONA  DEFILEULUI DUNĂRII ȘI ZONA MUNICIPIULUI  ORȘOVA SUNT POARTA DE INTRARE ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI''  Deși renăscută din propria cenușă după strămutare din anii  an doua jumătate a secolului XX -lea  (anii 70). Strămutare cauzată de  lucrările la complexul hidroenergetic și de navigație PORȚIELE DE FIER  deși renăscută din  propria cenușă după strămutare Orșova nu a mai fost niciodată că o ca pe vremuri. După anul 1990 și deschiderea drumului DN 57 Orșova  care până atunci fusese un veritabil nod fluvial pentru locuitorii din Clisura Dunării a început treptat să își piardă din farmecul ei. Astfel că drumul pe care altă dată îl puteai parcurge doar cu vaporul călătoria durând cam șapte ore cu vaporul  se poate parcurge cu mașina

Cunoscuta construcție metalică din peninsula Pescăruș a parcului General Ioan Dragalina pe care toți orșovenii o cunosc Și care a fost construită înainte de anul 1989  cu scopul de a  deveni o frumoasă  cofetărie. Momentul 1989 care a adus cu sine schimbarea regimului politic a dus cu sine și schimbarea planului arhitectului acelei construcții. Astfel că lucrările începute deja a fost total abandonate, dar chiar  și așa  structură metalică cionstruită  a continuat să atragă turiștii și să permită tesera unor legende în jurul acesteia, care suține că în acestă construcție ar fi existat un far de navigație. Lucru total fals deoarece  după cum știm pe dunăre nu exită faruri de navigație decât în următoarele localități: Brăila, Sulina, și  Constanța.    în vechea structură a Dunării până în anul 1969 când să început contrucția Hidrocentralei porțile de Fier pe Dunăre exista foasta insulă Adak-Adak-Aleh dar și cele 2 canale . și un loc cunoscut printre localnici și Adevărații Navigatori Băt

 Un colț de rai sau Edenul Românesc așa cum o numeau localnicii  a existat pe Dunăre de la facerea lumii până în anii 70 ai secolului  două zeci. Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale , însemnând „Insula Fortăreață”), regăsită și sub denumiri mai vechi, austriece, de Insula Carolina sau Insula Orșova Nouă . [1] , a fost o insulă pe Dunăre , acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I . Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7 km lungime și circa 500 m lățime. Era populată de circa 600 de turci . Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită prețurilor mai scăzute (fiind scutită de impozit ) pentru cumpărarea delicateselor turcești , bijuteriilor și tutunului . [2] Insula era de asemenea renumită pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau uleiul și parfumul de trandafir.

F    Femeia care se pregăteşte să se arunce în apele Dunării, Danubia, este un simbol, lucrat la Târnăveni și inaugurat în 1996. Monumentul, creaţie a lui Patriciu (Patrick) Mateescu, român stabilit în America, onorează memoria celor care, din dorinţa de a trăi liberi, au cutezat să se arunce în apele Dunării, pentru a înota spre Iugoslavia, de unde exista şansa să plece mai departe, spre Occident. Unii nu au reuşit. Au murit, ucişi de grăniceri sau înecaţi. Patriciu Mateescu a trăit în România până în 1979. Nu este un „frontierist”, dar, ca mulţi români, a aflat despre trecerile ilegale de frontieră de pe vremea comuniştilor, iar înainte de a se decide să realizeze monumentul a auzit că în Germania fuseseră pedepsiţi militarii care au dat ordin să se tragă în germanii care au încercat să treacă de Zidul Berlinului. L-a mirat că la noi n-a ridicat nimeni problema că numărul victimelor la graniţe este cu mult mai mare decât al victimelor de la Zidul Berlinului, atât de mediatizate. Româ

  Secolul al XX -Le-a a adus cu sine evenimente care au contribuit la accelerarea evoluției umane de la Cele două conflagrații mondiale și binecunoscuta reunificare a Germaniei din anul 1990 după căderea, ZIDULUI BERLINULUI". Dar această, grabă a timpului" care atrăgea după sine evoluția ecomico-socio-culturală avea să influențeze toate statele lumii nu doar pe cele mai dezvoltate. Deși aflată în plină epocă Socialistă și România avea să fie prinsă în acest vârtej, care avea să îi pună pe liderii de atunci în ipostaza de, noi creatori", veniți parcă să corecteze și să reorganizeze ceea ce Arhitectul Suprem rânduise deja. Așa a fost și cazul Actualului Municipiu mehedințean Orșova pe care Dumnezeu la așezat aici la în Defileul Dunării la granița dintr-e Carpați și Balcani aici a rânduit Dumnezeu să fie un mic colț de rai Pentru că aici încă de la facerea lumii au locuit ca frații românii, sârbii, turcii, și chiar germani și maghiarii.  Ca în toate comunitățile creștine de

 Capodoperă arhitecturală a secolului al XX-lea și totodată,și totodată punct de legătură între minoritățile orașului Orșova: unguri,germani, cehi etc.  Biserica Romano-Catolică  cu hramurile ,, Înălțarea Sfintei Cruci și Neprihănita Zămislire'' este unică în  Europa respectiv acoperișul în formă de cruce și interiorul în formă de cort.   Construită într-e anii 1972-1974 Biserica Romano-Catolică este sigura Biserică Catolică ce a fost construită în comunism.  Construirea acesteia a fost posibilă ca o necesitate după ce vechia biserică fusese scufundată odată cu vechiul oraș.    Biserica se remarcă și prin faptul că serviciul liturgic se face în patu limbi: română, maghiară, germană și cehă. AUTOR :CARANDA DANIEL 

Construită din lemn pe Dealul Moșului, un loc care oferă o panoramă excelentă asupra Orșovei și a împrejurimilor, mânăstirea Sfânta Ana a fost  fondată  de Pamfil Șeicaru , un jurnalist luptător în Primul Război Mondial , și care  a dorit să își exprime recunoștința în fața lui Dumnezeu pentru că a scăpat cu viață , după ce fusese îngropat de viu de o bombă alături de colegul său Petre Găvănescu . Pentru faptele sale de vitejie jurnalistului i s-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului ,,Mihai Viteazu''    Mânăstirea a fost ridicată într-e anii 1936- 1939 în stilul bisericilor tradiționale din lemn.  În centrul ansamblului se află biserica iar de o parte, și alta chiliile.   Ansamblu având forma literei U.   Mânăstirea are hramul Sfânta Ana după numele mamei ctitorului ei.    Ridicarea mânăstirii a fost precedată de construirea unui drum de acces pietruit prin pădure denumit ,,Drumul Eroilor''care urcă din centru Orșovei până în curtea mânăstirii.  De-a lungul drumului

 Situat pe malul stâng al fluviului Dunărea (pe malul românesc), Municipiul Orșova care deși în acte  a fost mereu pământ românesc a făcut parte a mai multor imperii, știut fiind faptul că cea mai mare perioadă de apartenență fiind cea în care Orșova a aparținut Imperiului Austro-Ungar. Cu toate acestea până în 1989 când a fost finalizat DN 57 Orșova - Moldova Nouă  Călătoria într-e Orșova jud Mehedinți și Moldova Nouă județul Caraș-Severin se realiza doar cu vaporul și dura 7 ore. Astfel că nava care asigura transportul de pasageri în clisura Dunării ( Sighișoara)  la finalul croazierelor rămânea peste noapte fie în portul Orșova fie în portul Moldova Nouă.  Astfel că Orșova devenise un veritabil nod fluvial de legătură pentru locuitorii  clisurii Dunării.  Muncitori, elevi, dar și oameni simplii se ambarcau zilnic la bordul navei de pasageri unii chiar și de 2 ori pe zi cum era cazul elevilor și muncitorilor pentru a ajunge la școală și  acasă.  Dar nava era o atracție și pentru pers

  Izvoarele arheologice, atat timp cat au fost la indemana, au adus dovezi suficiente despre o continuitate a locuirii vecinatatilor Orsovei actuale; ele confirma-ceea ce era aproape firesc pentru un teritoriu atat de avantajos, din toate punctele de vedere-ca locuirea se pierde in negura timpului. "...Este greu de delimitat, mai ales la inceputuri, istoria orasului Orsova de istoria zonei din care face parte. De aceea voi vorbi initial despre istoria Clisurii Dunarii, urmand ca ulterior sa revin cu niste repere istorice scurte si la obiect, referitoare numai si numai la Orsova.  Cuprinsul Clisurii Dunarii - asadar si zona Orsovei - a fost populat din zorii vietii omenesti. Cele mai vechi dovezi materiale despre prezenta umana provin de la sfarsitul paleoliticului mijlociu si din paleoliticul superior. Pestera lui Climente din Cazanele Dunarii a fost locuita, de asemenea, de oamenii musterianului alpin. Oamenii epipaleoliticului - vanatori de pasari si animale mici - veniti din su

       Orșova  poate fi numită pe drept cuvânt:,, ultima redută  bănățeană ". Punte între Carpați și Balcani. A fost mereu motiv de dispută între marile puteri ale lunii.  încă de la facerea lumii Dumnezeu a avut un plan special cu Orșova.Aici  au locuit de veacuri români, sârbi, cehi, germani și chiar turci până în anul 1969.  în vremea Imperiului Austro-Ungar Orșova care pe atunci ținea de regiunea banat se afla sub ocupație austro ungară. Granița dintr-e imperiul Austor-Ungar și Țara Românească se afla pe actualul drum DN 6/ E 70, în dreptul localității  Vârciorova. Puțin în amonte (mai sus) de actuala Hidrocentrală Porțișe de Fier.  Distanța de la Orșova până în municipiul Drobeta Turnu Severin este de 29,1 km, pe DN 57 și apoi DN 6 . Localitățile învecinate sunt Eșelnița (6 km) și Topleț (10 km). Peste Dunăre, în Serbia , se găsește localitatea Tekija . Cea mai scurtă legătură rutieră între cele două localități măsoară 35 km, peste podul de la Porțile de Fier . În lini